Povestesc.
cu Iulian Văcărean
19 august, 2017

Un sat cât o viață de liniște

Pe masă se odihnesc 4 ceasuri, nu știu ce au povestit ele peste noapte, dar acum s-au oprit din ticăit. La picioarele mele s-a așezat Noah, câinele satului și așteptăm soarele să pătrundă și-n curtea pătrată din spatele porților săsești. Ferestrele au obloane vopsite-n verde și sunt la fel de multe ca viețile sașilor ce le-au locuit sute de ani aici în Richiș. Câteva case au zidurile obosite, s-au adunat mai aproape de biserica fortificata să-și găsească liniștea. Cheia bisericii se găsește la cel mai bătrân om din sat care știe pe nume fiecare locuitor și are cele mai amuzante povești despre viață. La fiecare poartă se spun povești, din care auzi câte o frântură ce te fericește.

20979875_10155357182220733_1900646630_n

Gata, a ajuns soarele în curte și-mi luminează fața, iar picioarele îmi sunt pline de roua din iarbă. De o vreme, Catrinel/ sau tanti Catrinel, cum o alintă femeile din sat, s-a mutat aici cu soțul ei Paul/ îmi place mult de Paul. Ne-au primit atât de frumos în casa lor de oaspeți încât m-am îndrăgostit și în dimineața asta de fiecare obiect din jur. La casa Noah se doarme atât de bine încat te trezești dimineață pentru a asculta păsările ce cântă-n livadă.

Pe Lavinia o știu de un deceniu de prietenie, la început îmi făcea minunate prăjituri pe care mă ruga să le duc cu grijă copiilor bolnavi de la Spitalul Marie Curie. După zeci de articole scrise de ea și citite de mine-n DOR, aseară ne-a așteptat cu un șorț roșu și ne-a gătit în cel mai frumos Bistro în care am pășit. Știți castelele de pe valea Loarei și aroma mâncărurilor franțuzești, unde brânza, vinul și o viață pe care ți-o dorești – trăiesc împreună – cam așa e-n preajma Lavinei. S-a mutat în sat de 4 ani, fumează mult, scrie mult, iubește mult și gătește ca-n cărțile lui Francois Rabelais. Grădina din spatele casei, vegheată de câțiva pini, are cam tot ce-i trebuie să te cucerească prin mâncarea pe care o face. Când nu are ce-i trebuie-n grădină merge în vecini – La Tanti Lili după brânză, La tanti Geta după lapte și smântână, la Năstaca după ouă și la toți vecinii după tot ce-i mai bun în ograda omului.

20938927_10155357182290733_1172036365_n

Cina a început după ce a pus un buchet de busuioc pe masă și a rupt câteva frunze de mentă pentru Socată. De la degustat brânză alături de un vin mănăstiresc până la povești de dragoste spuse după 12 noaptea viața de aici sună a perfecțiune și liniște. Accidente și calamități se întâmplă mereu în sat dar viața aici iși găsește mereu drumul către fericire la fel ca șoseaua îngustă și șerpuită care te duce într-unul dintre satele frumoase din Transilvania. Richis cu ai lui oameni faini te iubim.

20939086_10155357182215733_938876968_n



Comentează cu Facebook